Gustam din roua vieții

Gustam din roua vieții,
Și-un hohot de fericire am auzit
Prin amintirea cu parfum de tei,
Ce spre tine m-a călăuzit.

Copacii ochii și-i îndreaptă spre mine,
Adieri de vânt cad în uitare
Când din ei curg lacrimi ce îmi sunt străine.
Mă cutremur. În brațe strâng visul efemer.

Frunzele văd și triste pălesc,
În palma iubirii jelesc
Cuvântul ce le moare pe buzele uscate.
Să îți vorbească nu mai pot, din păcate.

Adun tristeți, le-arunc în nori,
Scotocesc după clipe însorite,
Prin curcubee de flori.
Să le găsesc aș vrea, în simțiri felurite

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: